Chiar dacă nu multă lume recunoaște, aproape toți cei care au un blog urmăresc statisticile acestuia. Numărul de vizitatori unici pe zi, numărul de pagini vizualizate, timpul mediu petrecut pe site, toate sunt atent înregistrate de diferite servicii de statistici gen Google Analytics, sitemeter sau de soluția autohtonă trafic.ro. Numărul mare de fotografi care își urmăresc traficul de pe blog este confirmat chiar și de statisticile acestui site, statistici care au pe primele locuri la referali adresele de administrare a serviciilor amintite mai sus. Lumea urmărește, e interesată, își dorește un număr cât mai mare de persoane pe site-ul propriu.
Însă cum procedăm când realizăm că dacă faci fotografii bune nu e suficient și că pe lângă acest fapt mai e nevoie și de câteva tehnici pentru a face cunoscute respectivele imagini precum și autorul acestora?
1) Socializează on-line pe forumuri de fotografie
Prima și una dintre cele mai productive metode a fost, este și va rămâne socializarea on-line. Fie că vorbim despre galerii foto online sau despre forumuri specializate în fotografie, integrarea într-una sau mai multe astfel de comunități contribuie la traficul blogului personal.
Dacă acum câțiva ani singurele soluții existente erau forumul de fotografie digitalworld.ro precum și o secție specială pentru acest domeniu pe forumul computergames.ro, azi există mult mai multe site-uri care gazduiesc discutii legate de imagine si fotografie: diginews, softpedia, fototarget.ro, etc.
Discuțiile pe forumuri nu doar că aduc un număr mai mare de vizitatori pe blogul propriu ci pot inclusiv să ajute la îmbunătățirea cunoștințelor tehnice și de ce nu, a celor legate de compozitie si culoare. Desigur, simpla înscriere pe un forum nu este suficientă: odată înscris, trebuie să participi la discuțiile existente, să ai sfaturi și critici legate de fotografiile utilizatorilor sau răspunsuri când e vorba de întrebări tehnice puse de către utilizatorii prezenți pe forum. Și să publici cât mai multe fotografii.
Dacă regulamentul permite, primul pas este setarea unei semnături, semnătură care trebuie să includă adresa către site-ul sau blogul personal. De obicei este bine ca semnăturile să fie scurte, pe un maxim de două sau trei rânduri, în general fiind vorba de un citat sau o propozitie urmată apoi de adresa blogului personal. Acest lucru va permite tuturor utilizatorilor interesați de imaginile tale să găsească ușor o adresă unde pot afla mai multe despre activitatea ta ca fotograf. Deși numărul de posturi pe forum este important (de obicei cu cât mai multe, cu atât mai bine) este recomandat să nu se depășească limita bunului simț evitând postarea unor răspunsuri forțate, doar de dragul de a avea cât mai multe intervenții.
O altă metodă de a atrage vizitatori de pe forum este de a posta imagini, însă doar una sau două și de a include un link spre seria completă, link care desigur este spre blogul personal. Practic se oferă un “teaser” care arată un început de serie de imagini pentru ca apoi utilizatorul care le privește să devină interesat și în cele din urmă să ajungă pe blogul tău.
În final, cu cât popularitatea ta pe forum crește, cu atât mai mulți utilizatori vei câștiga.
2) Publică imagini pe site-uri cu galerii publice
O a doua metodă este de a publica cele mai bune imagini realizate pe site-uri care și-au construit o comunitate în jurul unei galerii publice. Site-uri de acest gen nu doar că permit anunțarea prezenței tale în sfera fotografilor ci pot contribui prin criticile și comentariile utilizatorilor la îmbunătățirea imaginilor tale.
Postarea imaginilor este recomandată să fie relativ constantă, fără a exagera și a posta un număr mare de imagini într-un interval de timp relativ scurt. Un lucru foarte important este ora la care este postată o fotografie: trebuie evitată postarea unei imagini la ore târzii sau dimineața devreme datorită simplului fapt că pe un astfel de site publică de obicei un număr mare de utilizatori iar imaginea ta va sta pe prima pagină a site-ului doar câteva minute pentru ca apoi să treacă pe pagini secundare și drept urmare expunerea spre public să scadă drastic. Având în vedere acest lucru, o imagine se recomandă a fi postată la ore de vârf, de obicei în timpul săptămânii undeva în intervalul 17:00 - 20:00.
Desigur, și în acest caz o semnătură cu adresa blogului tău ajută, iar în cazul seriilor de imagini este indicată folosirea tehnicii de a prezenta un “teaser” și de a adăuga un comentariu la poza proprie, comentariu care să arate că o continuare este disponibilă la adresa blogului personal.
3) Comentează pe blogurile altor fotografi
Probabil dacă ai un blog foto, ai și o listă de bloguri favorite pe care le urmărești zilnic. În acest caz nu te limita doar la urmărirea acestora, ci mergi mai departe și interacționează cu autorii acestor bloguri. Un comentariu interesant și relevant postat pe blogurile favorite, care conține o adresă spre blogul personal, poate să îți crească traficul. Cititorii blogului respectiv cel mai probabil vor trece și peste comentariul tău iar dacă acesta este interesant și la subiect, există posibilitatea ca interesul față de tine să crească și o urmare directă este o vizită spre pagina ta pentru a descoperi mai multe informații despre tine și imaginile tale. Marea majoritate a blogurilor au un câmp în formularul de comentarii, câmp în care poți trece adresa blogului tau. Ca o observație, întotdeauna folosește adresa completă, cu “http://” în față deoarece unele platforme de bloguri nu vor publica un link corect în cazul lipsei prefixului “http://”.
Desigur, și în acest caz sunt de evitat comentariile forțate, existând posibilitatea de a supăra autorul blogului respectiv și de a sugera că singurul motivul al comentariilor tale este încercare de a atrage o parte din traficul lui spre blogul tau. Un alt lucru de evitat este postarea comentariilor în articole mai vechi, aceste articole fiind vizitate de mult mai puțină lume față de unul publicat recent.
Ca o notă personală aș vrea să adaug faptul că, deși traficul tău va crește în urma folosirii metodelor de mai sus, comentariile s-ar putea să nu mai fie la subiect sau sincere, tocmai pentru că “prietenii tăi virtuali” vor tinde mereu să te laude și nu să te critice.
luni, aprilie 20, 2009
Grasutul Ronaldo a marcat, duminica, un nou gol pentru Corinthians.
Ronaldo a marcat in partida castigata de Corinthians, in deplasare, scor 2-0, in fata celor de la Sa
Ronaldo a marcat in minutul 57, cand a fost lansat excelent de un coechipier si l-a invins pe portarul advers cu o scarita de la 16 metri. Ronaldo a fost coautor si la golul reusit de Douglas in minutul 55.
Pentru Ronaldo este cel de-al 6-lea gol marcat pentru Corinthians in 9 jocuri.
Ronaldo a marcat in partida castigata de Corinthians, in deplasare, scor 2-0, in fata celor de la Sa
Ronaldo a marcat in minutul 57, cand a fost lansat excelent de un coechipier si l-a invins pe portarul advers cu o scarita de la 16 metri. Ronaldo a fost coautor si la golul reusit de Douglas in minutul 55.
Pentru Ronaldo este cel de-al 6-lea gol marcat pentru Corinthians in 9 jocuri.
o afacere de milioane
vrei sa pornesti o afacere cu cheltuieli minime si venituri oarecum modeste...?nimic mai simplu...te-ai gandit vreodata la o CIUPERCARIE? mai departe ai TOATE informatiile necesare pentru demararea acestei simple afaceri...
1.1.Descrierea ciupercilor albe, crem sau bruna Agaricus bisporus, sinonim Psalliota hortensis (Cook ) Lange – ciuperca de balegar, de strat sau champinion
Este ciuperca de cultura cea mai raspandita in tara noastra si pe glob, fiind cel mai mult studiata si prezentand un numar mare de tulpini (suse). Ciuperca, indiferent de culoare, prezinta doua parti distincte: o parte in substrat (ingropata) si o parte aeriana.
Partea ingropata este reprezentata printr-un postament micelian ce rezulta din impletitura hifelor crescute din miceliul insamantat. Din aceste hife, in amestecul de acoperire iau nastere primordiile sau butnii de fructificare.
Partea aeriana sau ciuperca propri-zisa, se numeste basidiofruct (de la familia din care face parte ) sua carpofor. Acesta este format din: picior (stipes ) si palarie (pileus ).
In tara noastra sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare alba, crem si bruna, pretabile atat la cultura clasica(in sistem gospodaresc), cat si la cea intensiva (in ciupercarii industriale).
1.2. Spatiul de cultura
Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii special construite in vederea infiintarii unei microciupercarii.
1.2.a Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladiri vechi, balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite, hale, forturi, umbrare s.a.
1.2.a.1 Pregatirea spatiilor de cultura in vederea folosirii lor ca ciupercarie consta in:
- repararea, daca este cazul, a acoperisurilor, peretilor, pardoselii, usilor, ferestrelor etc. si astuparea gaurilor facute de rozatoare:
- igienizarea spatiului, care consta in curatirea de resturi vegetale, deratizare;
- spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu una din solutiile: soda calcinata 5% ( 50g soda la 1 litru de apa); Formalina ( 40%) solutie cu concentratia 2-5 % (20 –50 ml la 1 litru de apa ).
Peretii si pardoseala se varuiesc, adaugandu-se in zeama de var si 20-30 g piatra vanata (sulfat de cupru ) la 1 litru de emulsie.
Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupa fiecare ciclu de cultura.
1.2.a.2 Amenajarea spatiului de cultura
Se pot intalni doua situatii:
- Cand spatiul este suficient de mare (solarii,sere, depozite,hale) cultura se poate amplasa in straturi direct pe sol sau pardoseala. Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata incat sa permita executarea lucrarilor in conditii optime (1,40 –1,60 m ), grosime sa fie de 25-30 cm, astfel ca pe un metru patrat sa se repartizeze 80 –100 kg de compost, lungimea stratului fiind in functie de marimea spatiului de cultura.
- In spatiile mici, pentru a mari suprafata utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe doua sau trei nivele.
Rafturile pot fi fixe,confectionate din beton, sau mobile, cand sunt din metal (de preferinta din aluminiu sau fier ) vopsit cu vopsea de ulei, din lemn sau din alt material rezistent.
In cazul rafturilor din beton, compostul se aseaza direct pe parapet, in strat gros de 25 –30 cm.
Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseaza lazi de cultura de diferite tipuri.
Lazile confectionate din lemn, din cauza umezelii ridicate, au o perioada scurta de utilizare, de aceea se recomanda lazile din PVC sau sacii de polietilena.Cultura in saci de polietilena prezinta avantajul ca se poate realiza direct pe pardoseala, chiar atunci cand aceasta este din pamant sau pe nivelele stelajelor.Se utilizeaza saci cu diametrul de 40 –50 cm, lungimea de 60 –70 cm si grosimea foliei de 0,1 mm, transparenti – pentru a se putea observa eventualele infectii si cresterea miceliului.Cantitatea de substrat repartizat intr-un sac poate fi de 15, 20, 25 kg .
In cazul folosirii sacilor, grosimea substratului nu trebuie sa depaseasca 20 –25 cm, deoarece un strat mai gros (30 – 40 cm ), mai ales in sezon cald, poate duce la declansarea fenomenului de autoaprindere, in substratul insamantat, temperatura putand ajunge sau chiar depasi 30 C, distrugand miceliul.
Daca nu exista posibilitatea utilizarii lazilor sau sacilor din polietilena, compostul se poate aseza direct pe raft, peste o folie de polietilena asternuta pe el .
1.2.a.3 Alte amenajari necesare localului de cultura
- sursa de apa curata in interiorul spatiului sau in apropierea
- canalizare – posibilitatea de scurgere a apei rezulta dupa spalare, udare etc.;
- sursa de curent electric de 220V pentru un ventilator si de 24V pentru iluminat, in conditii de umiditate excesiva(cu lampa portabila);
- sursa de caldura si instalatie de incalzire sau racire pentru sezonul rece sau cald;
- amenajarea unei camere-tampon in fata intrarii, cu dimensiunea de 2X2 m din folie de polietilena sau din zid, cu scop de paravan;
- amplasarea unei ladite din lemn, cu latimea de 60 –70 cm, inaltimea de 10 –15 cm, iar lungimea egala cu latimea usii de acces, in care se pune rumegus sau un burete imbibat cu solutie de sulfat de cupru (piatra vanata ) in concentratie de 5%;
- instalarea unui ventilator si a tubulaturii aferente.
In spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaza pe stelaje, aerisirea libera prin deschiderea usilor si ferestrelor nu este suficienta. De aceea, se va recurge la o aerisire dirijata in care scop sunt necesare urmatoarele amenajari:instalarea unui ventilator cu filtru special(de la Institutul de Fizica Atomica –Magurele –Bucuresti ) sau un filtru improvizat, pentru absorbtia si curatirea aerului introdus in ciupercarie, tubulatura prin care aerul este condus prin incaperea de cultura si unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului vicit (incarcat de carbon si spori).
Filtrul improvizat se poate realiza din doua straturi de tifon, intre care se intercaleaza un strat de vata in grosime de 1 cm . Acest filtru se leaga afara, la gura ventilatorului (la admisie). Dupa ce se murdareste, se schimba – poate fi folosit aproximativ 30 de zile, aceasta depinzand si de gradul de poluare a aerului atmosferic.
Tubulatura se confectioneaza din tabla – ca un burlan, rotund sau patrat, cu laturile de 20 cm latime, iar lungimea egala cu cea a spatiului de cultura . Tubulatura se poate confectiona si din folie de polietilena, cu diametrul de 20 – 40 cm, ca un pantalon. Aceasta se fixeaza pe tavan, la o distanta de cel putin 60 – 70 cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior. De-a lungul tubulaturii se deschid niste orificii (fante ) laterale prin care patrunde aerul proaspat. Dimensiunea acestor deschizaturi este 5x5 cm, cu posibilitate de micsorare pana la inchiderea completa, cu ajutorul unor suruburi, la tubulara din tabla si cu niste ghemotoace din vata curata, la tubulatura din polietilena.
Ventilatoarele exhaustoare, pentru evacuarea aerului viciat, se instaleaza la 10 –15 cm deasupra pardoselii (1 –2 buc.). In spatiile mici situate la nivelul solului, evacuarea aerului se poate face prin deschiderea usilor sau prin orificii de evaluare amplasate tot la partea inferioara a peretilor (aerul iese prin suprapresiune ).
1.2.b Spatii noi de cultura a ciupercilor (construirea unei microciupercarii ).Un viitor cultivator de ciuperci, care nu dispune de nici un fel de spatiu din cele enumerate anterior, isi poate construi unul de dimensiunile dorite.
Amplasarea noii constructii se va face pe un teren solid, cu apa freatica la adancime, adapostita de curentii puternici de aer, la distanta de sursele poluante, in apropierea cailor de acces.Pentru toate zonele din tara noastra recomandam construirea unor microciupercarii ingropate sau semiingropate. Acestea au avantajul de a beneficia de difernte mici de temperatura de la un anotimp la altul si intre zi si noapte, fiind cunoscut faptul ca aceste diferente nu trebuie sa depaseasca 3 – 4C.
Prezentam in continuare schita unei ciupercarii, cu camere de tampon la intrare si dimensiunile rafturilor, precum si distanta dintre ele:
- lungimea spatiului de cultura – 6m;
latimea – 4m;
inaltimea – 2,5m;
dimensiunile camerei tampon 2x2 m din fata usii de acces;
adincimea la care este ingropata – 1-2 m;
suprafata localului de cultura – 24 mp (6x4 );
suprafata utila de cultura – 37 mp ;
rafturi (stelaje) cu 3 nivele – 3 randuri :
din care simple la peretii laterali – 2 buc (4,4x0,7m);
duble la mijloc,1buc (4,4x1,4m);
distanta de la pardoseala la primul raft – 0,2m;
distanta ditre rafturi – 0,5-0,6 m(socotit si cu grosimea compostuluide 20-25 cm);
distanta de la suprafata culturii de pe ultimul raft pana la tubulatura de ventilatie –1,1 m;
aleile dintre rafturi au latimea de 80 cm.
Impotriva umezelii, construtia trebuie in mod obligatoriu izolata cu carton si smoala. Acoperisul se face din placi de azbociment, tigla sau stuf, care asigura o buna izolatie contra variatiilor de temperatura.
Pentru cei cu posibilitati materiale, ciupercaria poate fi de dimensiuni mai mari (trebuie consultat un proiectant si construita de specialisti), insa recomandam aceleasi distante intre nivelele de cultura,astfel lucrarile de intretinere care se executa sunt ingreunate.
1.3.Pregatirea compostului
Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor. Pentru obtinerea unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale.
1.3.a Materiale folosite la prepararea compostului
Acestea sunt de doua feluri :
Materiale prime de baza :
- paie de griu (orz sau orez );
- gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna ), nefermentat, de culoare galbena, continand 25-30% fecale;
- gunoi de pasari pe suport solid,format din unul din urmatoarele materiale:paie, rumegus sau talas de esente foioase, coji de floarea-soarelui;
- gunoi de porc (uscat ).
Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de grau, deoarece au o elasticitate mai mare si un continut mai bogat de glucide si substante minerale. Paiele, inainte de a fi folosite, se zdrobesc cu furca sau se calca cu tractorul.
Materii auxiliare:
La materiile de baza prezentate mai sus,in functie de reteta de compost utilizata, se mai adauga urmatoarele materii auxiliare :
- ipsos (pentru constructii );
- ingrasaminte chimice (superfosfat, sulfat de amoniu, uree tehnica)sau ingrasaminte complexe cu N si P
-colti de malt (de la fabricile de bere );
-sulfat de cupru (piatra vanata ).
1.3.b Calculul necesarului de compost
Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata utila ce urmeaza a fi insamantata, socotind cate 80-100 kg compost la mp.Tinand seama de aceste date, se va trece la aprovizionarea cu materialele necesare. Atentie! Se vor procura numai jumatate din cantitatile de materiale rezultate din calcule, deoarece prin procesul de prezatire – preinre,compostare anaeroba, compostare aeroba,pasteurizare -compostul isi va dubla greutatea.
Exemplu de calcul.Pentru a insaminta 10 mp cu ciuperca de balegar vom avea nevoie de aproximativ 800-1000 kg compost. Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie sa punem la preinre circa 500 -700 kg material initial uscat (paie de griu , gunoi de cal pe asternut de paie, gunoi de pasari, ginoi de porc ) conform retetei.
Nu se recomanda pregatirea unei cantitati mai mici de o tona de compost, deoarece exista riscul ca aceasta sa nu se incalzeasca in procesul pasteurizarii.
1.3c Tehnologia pregatirii compostului
Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zile si se face, pe cat posibil, in apropierea ciupercariei, pe o suprafata betonata (platforma) pentru a impiedica infiltrarea in pamant a mustului de balegar rezultat la udare. Platforma trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 10 mp (pentru o tona de compost ), cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%),iar la capete sa fie prevazuta cu doua bazine pentru colectarea mustului .
Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperis (sopron ), pentru a feri compostul de uscaciune in timpul calduros si de spalare prin precipitatii. In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie inchisa cu ajutorul unor pereti mobili – glisanti, pentru a nu permite coborarea temperaturii sub cea de inghet.
1.3d Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire
Reteta nr.1 (compost clasic ) - pe baza de gunoi de cal
Pentru pregatire unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alcatuit din balegar de cal si paie de grau din asternut, 70-75 %. La o tona de compost se mai adauga urmatoarele materiale: ipsos -25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu – 7 -8 kg sau ingrasamant comples cu N si P, cantitatea fiind in functie de concentratie.
Fazele tehnologice de pregatire
Preinrea. Gunoiul de cal (balegar +paie) se asaza pe platforma betonata sub forma de gramada si se uda zilnic, cu furtunul, se taseaza. Se uda pana in momentul in care apa incepe sa se scurga de sub gramada. Aceasta operatie dureaza 5 zile .
Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la inceperea pregatirii. Dupa ce se amesteca bine componentele, cu furca, din nou se aseaza in gramada si se uda, de asemenea zilnic, timp de inca 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fara aer ), pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansarii fenomenului de compostare.
Asezarea la compostarea aeroba (cu aer)-afanat.
Compostul se ia cu furca din gramada si se asaza afanat intr-o"platforma" cu urmatoarele dimensiuni: latimea 1,8-2 m, inaltimea 1,7-1,8 m, iar lungimea – in functie de cantitatea de compost.
In aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. Se lasa astfel 4-5 zile, dupa care incep intoarcerile. Atentie! Daca nu puteti procura ingrasamintele recomandate se pot inlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ), 3-5 kg la tona de compost, presarata la asezare,deci la aceasta faza.Tot la asezare se pun si 5 -6 kg ipsos.
Intoarcerea compostului din platforma incepe din a 15 -a zi de la momentul declansarii pregatirii compostului. Se fac 4 -5 intoarceri, la intervale de 3-4 zile . La primul intors se administreaza 5 -6 kg ipsos /t compost, la intorsul al 2-lea si al 3-lea se adauga,de asemenea, ipsos si ingrasaminte, cate 3-4 kg . Intorsul 4 se executa atunci cand paiele nu s-au innegrit si nu se rup usor (deci compostul are o compostare insuficienta). Intorsul se executa cu furca, practic se muta vechea platforma alaturi, pastrandu-i dimensiunile in asa fel incat gunoiul de pe margini side la capete sa se aseze in interiorul noii platforme. Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite, cu substante dezinfectate sau cu pesticide. La intorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin imprastiere a unui kg de CUSO4 sulfat de cupru (piatra vanata) la o tona de compost.
Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina, solutie in concentratie de 2-3 %,cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton,inainte de asezare. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2 %, care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substante se stropesc platforma la intorsul al 4-lea.
Pasteurizarea naturala. Dupa ultimul intors, in platforma de compost se fac niste canale de aerisire (ca la silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului incalzit din interior. Platforma in intregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupand folia la gurile burlanelor. Se controleaza temperatura in interior (trebuie sa ajunga la 65 -72^C .
Reteta nr.2 (compost mixt ) pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasari. Pentru a obtine o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale:
-gunoi de porc -250 kg;
-gunoi de pasari -100 kg;
-paie de grau -150 kg.
La acestea se vor mai adauga 2kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare intors.
Fazele tehnologice de pregatire a compostului
Preinrea se face ca la reteta nr.1 si dureaza 12 zile.
Omogenizarea (amestecarea ) la preinre se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat. Cele
trei materiale se amesteca bine, apoi se asaza si se taseaza. Se uda in continuare inca 6 zile.
Asezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afanarea materialui. Se aduga ureea.
Executarea intoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,intr-un numar tot de 3-4.Se adauga ipsos la fiecare intors.
Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr.1.
Reteta nr.3 (compost sintetic ) pe baza de paie si gunoi de pasari. Pentru obtinerea unei tone de compost sunt necesare:
-paie de grau -350 kg
-gunoi de pasari -150 kg
La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: colti de malt – 50 kg , uree tehnica -7 kg si ipsos – 20 kg.
Fazele tehnologice de pregatire a compostului
Preinrea se face, de asemenea, pe o suprafata betonata sau in bazin (din beton ).Dureza 1-2 zile.
Asezarea compostului in platforma de preinre. Compostul se asaza intr-o forma dreptunghiulara cu latimea de 1,8-2 m si inaltimea de 1,7 -1,8 m; se uda zilnic, iar mustul se recircula, timp de 7 zile. In ultima zi de preinre se adauga jumatate din cantitatea de uree (3,5 kg ).Se taseaza.
Omogenizarea (amestecarea) compostului din platforma de preinre – o zi. Se mai uda in continuare timp de 4 zile, in cea de-a patra adaugindu-se cealalta jumatate de uree. Se taseaza.
Asezarea lacompostarea aeroba. Prin aceasta lucrare compostul se va aseza afanat cu furca,fara a se mai tasa.Deci, se desface platforma anterioara (executata la preinre ) si se lasa dupa dimensiunile clasice : latime -1,8 -2,0 m,inaltime 1,7 -1,8 m si lungimea – cat este necesar.
Executarea intoarcerilor. Acestea se executa la intervale de 3 -4 zile,in numar de 4.
La intoarcerile 1 si 2 se adauga coltii de malt si ipsosul.
Pasteurizarea naturala se face in mod asemanator cu cea de la retetele anterioare.
1.3.e. Aprecierea calitatii compostului
- Gradul de umiditate a compostului. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre limite foarte stranse:63-65 %. Practic,continutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pumnul ), se strange puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana ramane umeda, atunci compostul are umiditatea optima.
- Culoarea caracteristica este cafeniu – inchis.
- Textura – elastica, se verifica practic prin strangerea in mana; daca aceasta nu se face bolovann, ci isi revine dupa strangere si nici nu se lipeste de mana – este un compost bun.
- Paiele se rup cu usurinta.
- Mirosul sa fie de paine coapta, in nici un caz de amoniac.
- Sa contina ctinomicete, adica microorganisme mineralizate care isi manifesta prezenta prin aparitia unor pete cenusii-albicioase pe marginea platformei cu compost.
Reactia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie usor alcalina, cu pH cuprins intre 7,2-7,6. Reactia acida nu este favorabila culturii ciupercilor.
La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total, care trebuie sa aiba valori de peste 1,8-2,2mg% s.u. si amoniacul liber de 0,03-0,07% s.p., cu limita maxima 0,1 mg% s.p.
1.3.f Alte sfaturi practice privind obtinerea sau corectarea compostului
- iarna, la preinre se poate folosi apa calda;
- vara, pentru o buna aerisire a compostului, acesta se poate aseza pe capre de lemn (cand cantitatea o permite);
- daca compostul prezinta miros de amoniac, se vantura cu furca inainte de a fi introdus in spatiul de cultura;
- daca are o reactie acida, I se mai adauga ipsos;
- daca este prea umed si reactia lui nu mai permite adaugarea de ipsos, se vantura cu furca;
- la asezarea pentru compostarea aeroba, daca este uscat, I se mai adauga apa sau mist de gunoi, insa cu foarte multa grija.
1.3.g Pregatirea compostului pentru ciuperca Agaricus edulis
Tehnologia pregatirii compostului pentru ciuperca alba termofila prezinta unele particularitati, dupa cum urmeaza:
Pentru insamintarea unei suprafete de 10 mp este necesara o cantitate de compost de 700-800 kg ( 70-80 kg/mp).
In vederea obtinerii unei tone de compost se utilizeaza:
- gunoi de cal pe suport de paie –400 kg.
- adaos de paie de griu (12 –15 %)-60 kg.
Fazele tehnologice de pregatire
Preinrea, se face timp de 12 –14 zile.
Compostarea aeroba dureaza 16 –18 zile, timp in care se executa 5 intoarceri, pentru a rezulta un compost bine fermentat, de culoare bruna –negricioasa.
Aprecierea calitatii :
- fara miros de moniac
- ph-ul 7,5-8,0
- umiditatea 62-65%
- paiele sa se rupa usor.
1.4.Insamintarea ciupercilor Agaricus spp
In vederea insamintarii, compostul finalizat se repartizeaza in recipientii de cultura si se introduce in local. Deci, insamintarea se executa direct in lada, sac pe patul asezat pe stelaj sau pardoseala (dupa caz).
Dupa introducerea compostului in local, se lasa 24 sua 48 ore pentru a se raci (in anotimpul calduros ). Ttemperatura in interiorul compostului, la insamintare, nu trebuie sa depaseasca 27-28^C. Pentru a asigura racirea, compostul poate fi amestecat cu mana sau cu furcile.
1.4.a.Norma de miceliu (cantitatea de miceliu folosita ) la ciupercile de balegar este de 700-1000 g (0,7 –1,0 kg la 100 kg compost ), repartizat uniform pe un mp. Inainte de efectuarea insamantarii, se opreste o cantitate de 100 g miceliu, din fiecare kilogram, care se imprastie la suprafata straturilor gata insamantate (asa-numitul miceliu de control).
Insamantarea propriu-zisa consta in introducerea miceliului in compost (care, dupa insamantare, se va numi substrat nutritiv). Miceliul se marunteste cu grija, cu mana curata si se imprastie ( jumatate din cantitate ) deasupra stratului. Se cuprinde o cantitate de compost cu mana si se intoarce, introducand miceliul in interior. Se imprastie apoi alt strat de miceliu si se repeta operatia, dar mai adanc, pana la fundul recipientului. Se niveleaza apoi stratul, se taseaza usor cu o drisca de lemn si se imprastie miceliul de control.
Dupa incheierea insamantarii se acopera straturile cu hirtie tip ziar (absorbanta), nu lucioasa, nici prea groasa si nici prea subtire. Nu se foloseste hartie murdara, rupta sau din doua bucati. Aceasta hartie se mentine in permanenta umeda, prin stropiri fine, zilnice sau mai des, intotdeauna pe suprafata, efectuandu-se in acelasi timp si tratamentele preventive cu Formalina, Mirage, Karate. Hartia se mentine pe straturi timp de 7-8 zile, dupa care se indeparteaza si se aplica amestecul de acoperire. Dupa insamantare si acoperire cu hartie, in ciupercarie se mentine o curatenie stricta si se amplaseaza termometre in aer si in substrat, pentru urmarirea temperaturii.
1.5. Acoperirea straturilor insamantate
Operatiunea de acoperire a straturilor se executa la 7-8 zile de la insamantare. Daca se intarzie executia lucrarii peste 10 zile, productia scade proportional cu numarul de zile intarziate. Lucrarea se poate executa si imediat dupa insamantat, eliminandu-se utilizarea hartiei.
Lucrarea de acoperire a straturilor insamantate se face cu un amestec de materiale avand ca baza turba iar, in lipsa acesteia, pamantul de telina.
1.5.a. Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
Turba (poate fi neagra sau rosie ) trebuie sa fie fibroase, sa nu prezinte exces de umiditate (sa se prezinte ca un pamant jilav ). Daca este prea umeda se usuca, se marunteste si se cerne (particulele care o compun sa nu depaseasca dimensiunea de 5 mm ).
Nisipul. Se recomanda nisipul calcaros, deoarece prezinta o capacitate mai mare de retinere a apei. Nu se foloseste singur, ci numai in amestec cu alte materiale. Daca contine pietre mari, se cerne.
Pamantul de telina. Se prefera pamantul din lucerniere, in care scop se decoperteaza stratul de deasupra solului pe o adincime de 20 –30 cm, marunteste si se cerne.
Piatra calcaroasa (tuful calcaros ). Se va evita, pe cat posibil, folosirea pietrei calcaroase, preferand piatra de culoare alba, care prezinta avantajul ca nu murdareste ciupercile cu oxizii continuti. Se foloseste numai in amestec.
Perlitul e o roca sticloasa formata in medii acvatice. La noi se gaseste in nordul tarii, in Maramures. Bine maruntit, poate fi inclus in alcatuirea unui amestec de acoperire curat.
Perlit expandat sau perliflor. Este obtinut din tuf vulcanic prin tratare termica. Prezinta granule cu diametrul de circa 3 mm, favorabile realizarii unui suport granulat pentru producerea miceliului, cat si pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate, datorita capacitatii ridicate de retinere a apei. Se poate folosi in amestec cu turba sau chiar singur.
1.5.b Retete de amestec de acoperire
Retete pe baza de turba
Reteta nr. 1
- turba – 3 parti
- nisip –1 parte
- creta furajera –5%
Reteta nr. 2
- turba – 3 parti
- piatra calcaroasa – 1 parte
- creta furajera – 5%
Retete pe baza de pamant de telina
Reteta nr. 3
- pamant de telina – 3 parti
- nisip – 1 parte
- praf de carbune –2 parti
Reteta nr. 4
- pamant de telina – 3 parti
- nisip – 1 parte
- creta furajera –10 %
De retinut ca, dupa cum se poate vedea si din retetele prezentate aici, nisipul nu trebuie sa depaseasca 25% din volumul amestecului.
1.5.c. Pregatirea amestecului si tehnica de acoperire
Dupa ce a fost aleasa convenabila, se trece la amestecarea celor 2 –3 componente (omogenizare ). Daca sunt uscate, se umezesc pana se obtine un amestec jilav la pipait. I se adauga creta furajera si se amesteca din nou .
Amestecul obtinut trebuie dezinfectat. Acolo unde exista posibilitati se face o dezinfectare termica (cu abur la temperatura de 60^C, timp de 5-6 ore ). In cele mai frecvente cazuri, in cultura clasica a ciupercilor se practica dezinfectia chimica a amestecului, cu Formalina ( cu concentratia de 40 % s.a ). Pentru un 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalina. Daca amestecul nu a fost umezit initial, Formalina se dilueaza cu apa in proportie de 1/1 sau 1/2 .Se stropeste gramada de amestec, se lopateaza, apoi iar se stropeste pana se foloseste toata cantitatea de solutie chimica. Dupa amestecul chimic, amestecul se acopera cu o folie din polietilena si se lasa acoperit timp de 8 –10 zile. Inainte de fi folosit, amestecul se lopateza de cateva ori pana cand dispare mirosul de Formalina.
Tehnica acoperirii. Se strang hartiile si se verifica mai intai daca incubarea miceliului a decurs fara aparitia de infectii cu diferite mucegaiuri (verzi,negre,cenusii,rosii).
Daca se constata astfel de infectii, se indeparteaza zonele de substrat contaminate, pe o adancime de 1-2 cm, iar locul respectiv se dezinfecteaza chimic cu o solutie de Formalina 2% ( cu ajutorul unui tampon de vata sau un tifon ),sau se prafuieste cu un fungicid 1-2 g/mp (Dithane M45 sau Benlate s.a ). Pentru dezinfectie se poate utiliza si Mirage 45 EC in concentratie de 0,6%. Se aseaza amestecul in grosime de 4-5 cm,se niveleaza cu mana sau cu o drisca de lemn.Nu se taseaza. Verificarea grosimii amestecului de acoperire se face cu degetul aratator, care se introduce in amestec –trebuie ca prima falanga a degetului sa intre complet in amestec. Dupa incheierea lucrarii, in tot spatiul de cultura se face un tratament preventiv cu Formalina, in concentratie de 1%, aplicat pe peretii lazilor, pe stelaje,pe pardoseala, deci peste tot. Pe o suprafata de 1 mp de cultura se utilizeaza 300 –500 ml solutie, iar in restul spatiului, pana cand se umezeste totul.
Unde exista posibilitati, amestecului de acoperire I se pot face si urmatoarele analize chimice, inainte de a fi folosit, pentru a i se aplica corecturile necesare astfel:
- pH –ul 7,2-7,6 (daca este acid se va corecta cu creta );
- continutul in calciu activ 5-10% pentru retinerea apei ;
- continutul in azot organic 0,18%;
- fara continut in mangan sau fier;
- umiditatea 67-70%.
Rolul amestecului de acoperire este acela de a regla umiditatea din substratul nutritiv precum si concentratia in bioxid de carbon, degajat prin cresterea miceliului. Pe el se fac si toate tratamentele preventive si curative din perioada cresterii ciupercilor.
1.6.Lucrari de ingrijire a culturii de ciuperci si conditiile de microclimat recomandate
1.6.a.Dupa insamantare
Temperatura in ciupercarie trebuie sa fie mentinuta intre 20 –24^C, pentru a se realiza incubarea (impanzirea moceliului in substrat). Diferentele de temperatura intre zi si noapte sa nu fie, in spatiul de cultura, mai mari de 3 –4^C.
De mare importanta este mentinerea intre limite normale a concentratiei in bioxid de carbon(CO2 ) a aerului din spatiul de cultura. Aceste limite sunt cuprinse intre 0,03 –0,1%. Daca aceasta concentratie este mai mare de 0,5%, dezvoltarea si fructificarea ciupercilor este stanjenita si chiar oprita, iar cultura compromisa. De aceea, sistemul de ventilatie trebuie sa aiba un debit de 0,5-a mc aer/ora/mp de cultura care se poata asigura un schimb optim al aerului din ciupercarie.Umiditatea relativa a aerului din spatiul de cultura trebuie mentinuta la 85%. Hartia cu care sunt acoperite straturile se mentine in permanenta umeda, prin pulverizarea fina a apei, fara ca aceasta sa balteasca. Daca hartia s-a rupt, din diferite cauze, se inlocuieste in totalitate pe sacul sau lada respectiva. Se mentine, de asemenea, umeda si pardoseala din ciupercarie. Pentru udat se va folosi o pompa tip Vermorel, pentru dispersarea foarte fina a apei. Nu se folosesc stropitorile sau alte vase deoarece stropii mari si grei rup hartiile si distrug miceliul.
De asemenea, toate tratamentele chimice se vor executa cu Vermorelul sau pompa Kalimax. Daca nu intervin atacuri de boli si daunatori in aceasta faza, de la insamantat si pana la acoperit se fac numai tratamente preventive cu Formalina 0,5-1% (2 tratamente la interval de 5 –6 zile ) si 2 tratamente cu Mirage si Dithane 0,2%. Cantitatea de apa pentru stropit, precum si de solutie pentru tratamente, nu trebuie sa depaseasca 100 ml/mp de cultura, aplicata o singura data.
1.6.b.Dupa acoperire
Temperatura in spatiul de cultura se scade la 18 –20^C,umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 85%, prin mentinerea amestecului de acoperire si a pardoselii permanent umede. Ventilatia se mareste la 1-2 mc aer/ora/mp. Cantitatea de apa la o stropire sau tratament se mentine in limitele de 50-100 cm/mp de cultura, ca o conditie obligatorie pentru impanzirea amestecului de acoperire cu miceliul ciupercii cultivate. Dupa aproximativ 5 zilede la acoperire miceliul ciupercii incepe sa patrunda in amestecul de acoperire, iar dupa 10 –12 zile incep sa se formeze fructificatiile. Recoltarea primelor ciuperci are loc dupa 18 –20 zile de la acoperirea straturilor si dupa 30 –34 zile de la insamantare.In faza in care incepe formarea primelor fructificatii,adica la 10-12 zile de la acoperire, temperatura in localul de cultura se scade la 16 –18 ^C. Daca aceasta conditie nu este indeplinita, ciupercile aparute se inmoaie, pier, apar din ce in ce mai putine,pana cand cultura se compromite in totalitate (apar numai 2, maximum 3 valuri de cultura ).Aici intervine principala deosebire intre cele doua specii de ciuperci care se cultiva pe compost asemanator. Ciuperca Agaricus bisporus prefera temperatira scazuta, chiar pana la 10^C,iar ciuperca termofila Agaricus edulis se dezvolta la un optim al temperaturii de 24 –26^C . De la acoperire si pana la aparitia primelor fructificatii se fac, de asemenea, tratamente preventive cu Formalina 0,5%, Nogos 0,2%, intercalat, la interval de 4 –5 zile . La interval de 3 zile,inlocuind stropitul obisnuit pentru mentinerea umiditatii, se recomanda a se face stropiri cu suspensie de drojdie de bere, in concentratie de 0,5% -1%. Aceasta are loc de a stimula impanzirea miceliului in amestecul de acoperire si este bine sa se faca saptamanal, pe toata perioada recoltarilor.
1.6.c.In perioada recoltarilor
Temperatura aerului se mentine, pe cat posibil,la pragul de 15-17^C (minimum 10-12^C si maximum 19^C). Umiditatea relativa va fi mentinuta intre limitele de 80-95%, corelata cu temperatura din local.
Ventilatia va fi de 1 –2 mc aer/ora/mp de cultura la 8 –10 –12 m3 aer/mp, dar viteza aerului nu trebuie sa fie mai mare de 0,3m/sec.Acest lucru se verifica, practic,prin mentinera unei lumanari aprinse la suprafata stratului cu ciuperci –cand viteza de patrundere a aerului este sub 3 m/sec.flacara nu palpaie.In caz contrar,straturile se usuca prea repede, se administreaza o cantitate prea mare de apa care se acumuleaza in interiorul straturilor, impiedicand astfel formarea butonilor de fructificare (se distruge zona fructifera a miceliului).
Opusul acestei situatii, cand ventilatia este insuficienta: piciorul ciupercilor aparute se alungeste, iar palaria ramane mica in diametru si se deschide prematur,scazand astfel in mod substantial, valoarea comerciala a ciupercilor recoltate.Tot in cazul unei ventilatii insuficiente, pe suprafata straturilor de cultura isi fac aparitia si diverse mucegaiuri (ciuperci parazite ), favorizate insa si de umiditatea excesiva. Din momentul aparitiei ciupercilor, nu se mai fac tratamente cu substante pesticide. Daca acest lucru se impune in mod absolut obligatoriu, atunci se recolteaza toate ciupercile (lasand substratul negru ) si se aplica tratamentul recomandat. Datorita faptului ca in sistem gospodoresc se utilizeaza compost clasic, cu pasteurizare naturala, vor apare in cultura si musculitele negre ( Phorideae ), care se vor combate cu Decis 0,1 %, Karate 0,2 % sau mai nou –Dimilin 0,15 –0,2%. Preventiv, intre valurile de cultura, se fac tratamente cu Formalina 0,5 %, care prezinta o actiune bactericida, fungicida si chiar nematocida .Se continua stropirile cu suspensie de drojdie de bere.
Alte lucrari ce se executa in perioada recoltarilor sunt:in crestere din aceste cotoare nu se mai dezvolta ciuperci). Operatia se executa cu varful unui cutit. Locurile goale dupa aceasta operatie se acopera cu amestec de acoperire. Se va folosi
Plivitul butonilor si ciupercilor bolnave (inmuiate, patate, negre). Aceasta lucrare se executa acolo unde si daca este cazul, dupa fiecare recoltat. Odata cu aceasta se scot si cotoarele sanatoase ramase de la recoltarea ciupercilor (se scot numai cotoarele care nu mai au butoni acelasi amestec pregatit pentru acoperire. In cazul in care amestecul s-a terminat, se va face altul, dupa aceeasi reteta,dezinfectat in mod identic, in cantitate suficienta pentru a ajunge pe toata perioada recoltarii de aproximativ 45 –50 zile. Lucrarea este absolut necesara, se executa dupa fiecare recoltare,urmata de stropit sau tratamente chimice.
1.6.d. Particularitatile microclimatului pentru ciuperca Agaricus edulis
In tara noastra este recomandata pentru sezonul cald tulpina ameliorata 303 de Agaricus edulis, de culoare alba.
Cultura clasica in sistem gospodaresc
Pentru insamantat se foloseste o norma mai redusa de miceliu de 0,6 –0,7% (600-700 g la 100 kg compost ).
Incubarea. Temperatura optima in localul de cultura se va situa intre 25-28^C; necesarul de aer va fi de 05,-1 mc/ora/mp iar umiditatea relativa a aerului de 95-100% . Stropitul hartiilor se face la 1-2 zile.
In primele 15 zile de la insamantare nu este obligatorie ventilatia dirijata.
Dupa acoperire. Grosimea amestecului de acoperire va fi de 3,5-4 cm. Temperatura optima va fi dirijata intre 23-25^C (maxima in aer 38^C iar in substrat 40^C ). Ventilatia va fi de 2-2 mc aer/ora/mp in primele 10 zile, cu o functionare de 15 minute pe ora, marindu-se treptat la 30 de minute si un necesar de 5-6 mc/ora/mp. Concentratia in bioxid de carbon in localul de cultura poate fi de 0,2 –0,3 %, deci mai ridicata de cateva ori decat la Agaricus bisporus.
Umiditatea relativa a aerului se mentine la 95-100%.
Recoltarea se intinde pe o perioada mai lunga, pana la 80-100 zile, incluzand 6-7 valuri de ciuperci, cu un randament mai ridicat situandu-se intre 25-30%.
Ciuperca Agaricus eduluis este mai rezistenta la atacul unor boli produse de virusuri, bacterii si ciuperci parazite, decat ciuperca Agaricus bisporus, iar tratamentele preventive sunt identice cu cele aplicate acesteia.
1.7. Tehnica recoltarii
Ciupercile apar in 5-6 valuri, fiecare val necesitand 3-5 recoltari la intervale de 2-3 zile.
Tehnica recoltarii consta in desprinderea prin rasucire, cu mana dreapta, a ciuprecilor, iar cu mana stanga se tine buchetul pentru a nu se smulge cu totul. Daca intr-un buchet sunt mai multe ciuperci, recoltarea lor se face esalonat, in momentul ajungerii la maturitate. Dupa ce s-au recoltat toate ciupercile din buchet, se scoate cotirul cu ajutorul cutitului. Inainte de recoltare nu se fac stropiri cu apa, deaorece ciupercile se smulg cu mult substrat, provocandu-se pierderi si depreciindu-se calitatea celor recoltate, prin patare,murdarire.
Momentul optim al recoltarii corespunde aparitiei velumului. Pentru conservare, ciupercile se recolteaza in faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm. Daca momentul optim al recoltarii a fost depasit, velumul se rupe, palaria se deschide si incepe sa se rasuceasca si sa se inegreasca;ciupercile pierd din greutate si , mai ales, din valoarea lor comerciala.
Pentru ca ciupercile sa nu se murdareasca la recoltare, recomandam ca taiera piciorului sa se faca de la baza impreuna cu postamentul micelian.
Randamentul in cultura ciupercilor in sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat insamantat. Tinand seama de toti factorii enumerati mai inainte si respectand cu strictete toate conditiile de microclimat, utilizand un compost clasic pe gunoi de cal, cu pasteurizare naturala (in conditii de cercetare si nu numai ) s-au obtinut si 20-25 kg ciuperci/100 kg substrat sau de pe mp.
Dupa ultimul recoltat nu se mai uda si se desfiinteaza cutura.
Substratul uzat se scoate din local si poate fi folosit fie ca ingrasamant natural pentru alte specii de plante de cultura, de preferinta pentru legume, fie se depoziteaza in vederea obtinerii de mranita.
Spatiul de cultura se curata, se dezinfecteaza in mod asemanator cu cel aratat la infiintarii culturii. Lazile si sacii se spala si se dezinfecteaza in vederea refolosirii.
nu da cu piciorul acestei sanse...daca iti place ideea puneo in aplicare...si daca iti place extrem de mult da blogu' mai departe sa se bucure si altii de ea...
1.1.Descrierea ciupercilor albe, crem sau bruna Agaricus bisporus, sinonim Psalliota hortensis (Cook ) Lange – ciuperca de balegar, de strat sau champinion
Este ciuperca de cultura cea mai raspandita in tara noastra si pe glob, fiind cel mai mult studiata si prezentand un numar mare de tulpini (suse). Ciuperca, indiferent de culoare, prezinta doua parti distincte: o parte in substrat (ingropata) si o parte aeriana.
Partea ingropata este reprezentata printr-un postament micelian ce rezulta din impletitura hifelor crescute din miceliul insamantat. Din aceste hife, in amestecul de acoperire iau nastere primordiile sau butnii de fructificare.
Partea aeriana sau ciuperca propri-zisa, se numeste basidiofruct (de la familia din care face parte ) sua carpofor. Acesta este format din: picior (stipes ) si palarie (pileus ).
In tara noastra sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare alba, crem si bruna, pretabile atat la cultura clasica(in sistem gospodaresc), cat si la cea intensiva (in ciupercarii industriale).
1.2. Spatiul de cultura
Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii special construite in vederea infiintarii unei microciupercarii.
1.2.a Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladiri vechi, balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite, hale, forturi, umbrare s.a.
1.2.a.1 Pregatirea spatiilor de cultura in vederea folosirii lor ca ciupercarie consta in:
- repararea, daca este cazul, a acoperisurilor, peretilor, pardoselii, usilor, ferestrelor etc. si astuparea gaurilor facute de rozatoare:
- igienizarea spatiului, care consta in curatirea de resturi vegetale, deratizare;
- spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu una din solutiile: soda calcinata 5% ( 50g soda la 1 litru de apa); Formalina ( 40%) solutie cu concentratia 2-5 % (20 –50 ml la 1 litru de apa ).
Peretii si pardoseala se varuiesc, adaugandu-se in zeama de var si 20-30 g piatra vanata (sulfat de cupru ) la 1 litru de emulsie.
Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupa fiecare ciclu de cultura.
1.2.a.2 Amenajarea spatiului de cultura
Se pot intalni doua situatii:
- Cand spatiul este suficient de mare (solarii,sere, depozite,hale) cultura se poate amplasa in straturi direct pe sol sau pardoseala. Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata incat sa permita executarea lucrarilor in conditii optime (1,40 –1,60 m ), grosime sa fie de 25-30 cm, astfel ca pe un metru patrat sa se repartizeze 80 –100 kg de compost, lungimea stratului fiind in functie de marimea spatiului de cultura.
- In spatiile mici, pentru a mari suprafata utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe doua sau trei nivele.
Rafturile pot fi fixe,confectionate din beton, sau mobile, cand sunt din metal (de preferinta din aluminiu sau fier ) vopsit cu vopsea de ulei, din lemn sau din alt material rezistent.
In cazul rafturilor din beton, compostul se aseaza direct pe parapet, in strat gros de 25 –30 cm.
Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseaza lazi de cultura de diferite tipuri.
Lazile confectionate din lemn, din cauza umezelii ridicate, au o perioada scurta de utilizare, de aceea se recomanda lazile din PVC sau sacii de polietilena.Cultura in saci de polietilena prezinta avantajul ca se poate realiza direct pe pardoseala, chiar atunci cand aceasta este din pamant sau pe nivelele stelajelor.Se utilizeaza saci cu diametrul de 40 –50 cm, lungimea de 60 –70 cm si grosimea foliei de 0,1 mm, transparenti – pentru a se putea observa eventualele infectii si cresterea miceliului.Cantitatea de substrat repartizat intr-un sac poate fi de 15, 20, 25 kg .
In cazul folosirii sacilor, grosimea substratului nu trebuie sa depaseasca 20 –25 cm, deoarece un strat mai gros (30 – 40 cm ), mai ales in sezon cald, poate duce la declansarea fenomenului de autoaprindere, in substratul insamantat, temperatura putand ajunge sau chiar depasi 30 C, distrugand miceliul.
Daca nu exista posibilitatea utilizarii lazilor sau sacilor din polietilena, compostul se poate aseza direct pe raft, peste o folie de polietilena asternuta pe el .
1.2.a.3 Alte amenajari necesare localului de cultura
- sursa de apa curata in interiorul spatiului sau in apropierea
- canalizare – posibilitatea de scurgere a apei rezulta dupa spalare, udare etc.;
- sursa de curent electric de 220V pentru un ventilator si de 24V pentru iluminat, in conditii de umiditate excesiva(cu lampa portabila);
- sursa de caldura si instalatie de incalzire sau racire pentru sezonul rece sau cald;
- amenajarea unei camere-tampon in fata intrarii, cu dimensiunea de 2X2 m din folie de polietilena sau din zid, cu scop de paravan;
- amplasarea unei ladite din lemn, cu latimea de 60 –70 cm, inaltimea de 10 –15 cm, iar lungimea egala cu latimea usii de acces, in care se pune rumegus sau un burete imbibat cu solutie de sulfat de cupru (piatra vanata ) in concentratie de 5%;
- instalarea unui ventilator si a tubulaturii aferente.
In spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaza pe stelaje, aerisirea libera prin deschiderea usilor si ferestrelor nu este suficienta. De aceea, se va recurge la o aerisire dirijata in care scop sunt necesare urmatoarele amenajari:instalarea unui ventilator cu filtru special(de la Institutul de Fizica Atomica –Magurele –Bucuresti ) sau un filtru improvizat, pentru absorbtia si curatirea aerului introdus in ciupercarie, tubulatura prin care aerul este condus prin incaperea de cultura si unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului vicit (incarcat de carbon si spori).
Filtrul improvizat se poate realiza din doua straturi de tifon, intre care se intercaleaza un strat de vata in grosime de 1 cm . Acest filtru se leaga afara, la gura ventilatorului (la admisie). Dupa ce se murdareste, se schimba – poate fi folosit aproximativ 30 de zile, aceasta depinzand si de gradul de poluare a aerului atmosferic.
Tubulatura se confectioneaza din tabla – ca un burlan, rotund sau patrat, cu laturile de 20 cm latime, iar lungimea egala cu cea a spatiului de cultura . Tubulatura se poate confectiona si din folie de polietilena, cu diametrul de 20 – 40 cm, ca un pantalon. Aceasta se fixeaza pe tavan, la o distanta de cel putin 60 – 70 cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior. De-a lungul tubulaturii se deschid niste orificii (fante ) laterale prin care patrunde aerul proaspat. Dimensiunea acestor deschizaturi este 5x5 cm, cu posibilitate de micsorare pana la inchiderea completa, cu ajutorul unor suruburi, la tubulara din tabla si cu niste ghemotoace din vata curata, la tubulatura din polietilena.
Ventilatoarele exhaustoare, pentru evacuarea aerului viciat, se instaleaza la 10 –15 cm deasupra pardoselii (1 –2 buc.). In spatiile mici situate la nivelul solului, evacuarea aerului se poate face prin deschiderea usilor sau prin orificii de evaluare amplasate tot la partea inferioara a peretilor (aerul iese prin suprapresiune ).
1.2.b Spatii noi de cultura a ciupercilor (construirea unei microciupercarii ).Un viitor cultivator de ciuperci, care nu dispune de nici un fel de spatiu din cele enumerate anterior, isi poate construi unul de dimensiunile dorite.
Amplasarea noii constructii se va face pe un teren solid, cu apa freatica la adancime, adapostita de curentii puternici de aer, la distanta de sursele poluante, in apropierea cailor de acces.Pentru toate zonele din tara noastra recomandam construirea unor microciupercarii ingropate sau semiingropate. Acestea au avantajul de a beneficia de difernte mici de temperatura de la un anotimp la altul si intre zi si noapte, fiind cunoscut faptul ca aceste diferente nu trebuie sa depaseasca 3 – 4C.
Prezentam in continuare schita unei ciupercarii, cu camere de tampon la intrare si dimensiunile rafturilor, precum si distanta dintre ele:
- lungimea spatiului de cultura – 6m;
latimea – 4m;
inaltimea – 2,5m;
dimensiunile camerei tampon 2x2 m din fata usii de acces;
adincimea la care este ingropata – 1-2 m;
suprafata localului de cultura – 24 mp (6x4 );
suprafata utila de cultura – 37 mp ;
rafturi (stelaje) cu 3 nivele – 3 randuri :
din care simple la peretii laterali – 2 buc (4,4x0,7m);
duble la mijloc,1buc (4,4x1,4m);
distanta de la pardoseala la primul raft – 0,2m;
distanta ditre rafturi – 0,5-0,6 m(socotit si cu grosimea compostuluide 20-25 cm);
distanta de la suprafata culturii de pe ultimul raft pana la tubulatura de ventilatie –1,1 m;
aleile dintre rafturi au latimea de 80 cm.
Impotriva umezelii, construtia trebuie in mod obligatoriu izolata cu carton si smoala. Acoperisul se face din placi de azbociment, tigla sau stuf, care asigura o buna izolatie contra variatiilor de temperatura.
Pentru cei cu posibilitati materiale, ciupercaria poate fi de dimensiuni mai mari (trebuie consultat un proiectant si construita de specialisti), insa recomandam aceleasi distante intre nivelele de cultura,astfel lucrarile de intretinere care se executa sunt ingreunate.
1.3.Pregatirea compostului
Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor. Pentru obtinerea unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale.
1.3.a Materiale folosite la prepararea compostului
Acestea sunt de doua feluri :
Materiale prime de baza :
- paie de griu (orz sau orez );
- gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna ), nefermentat, de culoare galbena, continand 25-30% fecale;
- gunoi de pasari pe suport solid,format din unul din urmatoarele materiale:paie, rumegus sau talas de esente foioase, coji de floarea-soarelui;
- gunoi de porc (uscat ).
Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de grau, deoarece au o elasticitate mai mare si un continut mai bogat de glucide si substante minerale. Paiele, inainte de a fi folosite, se zdrobesc cu furca sau se calca cu tractorul.
Materii auxiliare:
La materiile de baza prezentate mai sus,in functie de reteta de compost utilizata, se mai adauga urmatoarele materii auxiliare :
- ipsos (pentru constructii );
- ingrasaminte chimice (superfosfat, sulfat de amoniu, uree tehnica)sau ingrasaminte complexe cu N si P
-colti de malt (de la fabricile de bere );
-sulfat de cupru (piatra vanata ).
1.3.b Calculul necesarului de compost
Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata utila ce urmeaza a fi insamantata, socotind cate 80-100 kg compost la mp.Tinand seama de aceste date, se va trece la aprovizionarea cu materialele necesare. Atentie! Se vor procura numai jumatate din cantitatile de materiale rezultate din calcule, deoarece prin procesul de prezatire – preinre,compostare anaeroba, compostare aeroba,pasteurizare -compostul isi va dubla greutatea.
Exemplu de calcul.Pentru a insaminta 10 mp cu ciuperca de balegar vom avea nevoie de aproximativ 800-1000 kg compost. Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie sa punem la preinre circa 500 -700 kg material initial uscat (paie de griu , gunoi de cal pe asternut de paie, gunoi de pasari, ginoi de porc ) conform retetei.
Nu se recomanda pregatirea unei cantitati mai mici de o tona de compost, deoarece exista riscul ca aceasta sa nu se incalzeasca in procesul pasteurizarii.
1.3c Tehnologia pregatirii compostului
Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zile si se face, pe cat posibil, in apropierea ciupercariei, pe o suprafata betonata (platforma) pentru a impiedica infiltrarea in pamant a mustului de balegar rezultat la udare. Platforma trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 10 mp (pentru o tona de compost ), cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%),iar la capete sa fie prevazuta cu doua bazine pentru colectarea mustului .
Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperis (sopron ), pentru a feri compostul de uscaciune in timpul calduros si de spalare prin precipitatii. In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie inchisa cu ajutorul unor pereti mobili – glisanti, pentru a nu permite coborarea temperaturii sub cea de inghet.
1.3d Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire
Reteta nr.1 (compost clasic ) - pe baza de gunoi de cal
Pentru pregatire unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alcatuit din balegar de cal si paie de grau din asternut, 70-75 %. La o tona de compost se mai adauga urmatoarele materiale: ipsos -25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu – 7 -8 kg sau ingrasamant comples cu N si P, cantitatea fiind in functie de concentratie.
Fazele tehnologice de pregatire
Preinrea. Gunoiul de cal (balegar +paie) se asaza pe platforma betonata sub forma de gramada si se uda zilnic, cu furtunul, se taseaza. Se uda pana in momentul in care apa incepe sa se scurga de sub gramada. Aceasta operatie dureaza 5 zile .
Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la inceperea pregatirii. Dupa ce se amesteca bine componentele, cu furca, din nou se aseaza in gramada si se uda, de asemenea zilnic, timp de inca 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fara aer ), pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansarii fenomenului de compostare.
Asezarea la compostarea aeroba (cu aer)-afanat.
Compostul se ia cu furca din gramada si se asaza afanat intr-o"platforma" cu urmatoarele dimensiuni: latimea 1,8-2 m, inaltimea 1,7-1,8 m, iar lungimea – in functie de cantitatea de compost.
In aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. Se lasa astfel 4-5 zile, dupa care incep intoarcerile. Atentie! Daca nu puteti procura ingrasamintele recomandate se pot inlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ), 3-5 kg la tona de compost, presarata la asezare,deci la aceasta faza.Tot la asezare se pun si 5 -6 kg ipsos.
Intoarcerea compostului din platforma incepe din a 15 -a zi de la momentul declansarii pregatirii compostului. Se fac 4 -5 intoarceri, la intervale de 3-4 zile . La primul intors se administreaza 5 -6 kg ipsos /t compost, la intorsul al 2-lea si al 3-lea se adauga,de asemenea, ipsos si ingrasaminte, cate 3-4 kg . Intorsul 4 se executa atunci cand paiele nu s-au innegrit si nu se rup usor (deci compostul are o compostare insuficienta). Intorsul se executa cu furca, practic se muta vechea platforma alaturi, pastrandu-i dimensiunile in asa fel incat gunoiul de pe margini side la capete sa se aseze in interiorul noii platforme. Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite, cu substante dezinfectate sau cu pesticide. La intorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin imprastiere a unui kg de CUSO4 sulfat de cupru (piatra vanata) la o tona de compost.
Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina, solutie in concentratie de 2-3 %,cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton,inainte de asezare. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2 %, care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substante se stropesc platforma la intorsul al 4-lea.
Pasteurizarea naturala. Dupa ultimul intors, in platforma de compost se fac niste canale de aerisire (ca la silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului incalzit din interior. Platforma in intregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupand folia la gurile burlanelor. Se controleaza temperatura in interior (trebuie sa ajunga la 65 -72^C .
Reteta nr.2 (compost mixt ) pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasari. Pentru a obtine o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale:
-gunoi de porc -250 kg;
-gunoi de pasari -100 kg;
-paie de grau -150 kg.
La acestea se vor mai adauga 2kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare intors.
Fazele tehnologice de pregatire a compostului
Preinrea se face ca la reteta nr.1 si dureaza 12 zile.
Omogenizarea (amestecarea ) la preinre se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat. Cele
trei materiale se amesteca bine, apoi se asaza si se taseaza. Se uda in continuare inca 6 zile.
Asezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afanarea materialui. Se aduga ureea.
Executarea intoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,intr-un numar tot de 3-4.Se adauga ipsos la fiecare intors.
Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr.1.
Reteta nr.3 (compost sintetic ) pe baza de paie si gunoi de pasari. Pentru obtinerea unei tone de compost sunt necesare:
-paie de grau -350 kg
-gunoi de pasari -150 kg
La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: colti de malt – 50 kg , uree tehnica -7 kg si ipsos – 20 kg.
Fazele tehnologice de pregatire a compostului
Preinrea se face, de asemenea, pe o suprafata betonata sau in bazin (din beton ).Dureza 1-2 zile.
Asezarea compostului in platforma de preinre. Compostul se asaza intr-o forma dreptunghiulara cu latimea de 1,8-2 m si inaltimea de 1,7 -1,8 m; se uda zilnic, iar mustul se recircula, timp de 7 zile. In ultima zi de preinre se adauga jumatate din cantitatea de uree (3,5 kg ).Se taseaza.
Omogenizarea (amestecarea) compostului din platforma de preinre – o zi. Se mai uda in continuare timp de 4 zile, in cea de-a patra adaugindu-se cealalta jumatate de uree. Se taseaza.
Asezarea lacompostarea aeroba. Prin aceasta lucrare compostul se va aseza afanat cu furca,fara a se mai tasa.Deci, se desface platforma anterioara (executata la preinre ) si se lasa dupa dimensiunile clasice : latime -1,8 -2,0 m,inaltime 1,7 -1,8 m si lungimea – cat este necesar.
Executarea intoarcerilor. Acestea se executa la intervale de 3 -4 zile,in numar de 4.
La intoarcerile 1 si 2 se adauga coltii de malt si ipsosul.
Pasteurizarea naturala se face in mod asemanator cu cea de la retetele anterioare.
1.3.e. Aprecierea calitatii compostului
- Gradul de umiditate a compostului. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre limite foarte stranse:63-65 %. Practic,continutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pumnul ), se strange puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana ramane umeda, atunci compostul are umiditatea optima.
- Culoarea caracteristica este cafeniu – inchis.
- Textura – elastica, se verifica practic prin strangerea in mana; daca aceasta nu se face bolovann, ci isi revine dupa strangere si nici nu se lipeste de mana – este un compost bun.
- Paiele se rup cu usurinta.
- Mirosul sa fie de paine coapta, in nici un caz de amoniac.
- Sa contina ctinomicete, adica microorganisme mineralizate care isi manifesta prezenta prin aparitia unor pete cenusii-albicioase pe marginea platformei cu compost.
Reactia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie usor alcalina, cu pH cuprins intre 7,2-7,6. Reactia acida nu este favorabila culturii ciupercilor.
La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total, care trebuie sa aiba valori de peste 1,8-2,2mg% s.u. si amoniacul liber de 0,03-0,07% s.p., cu limita maxima 0,1 mg% s.p.
1.3.f Alte sfaturi practice privind obtinerea sau corectarea compostului
- iarna, la preinre se poate folosi apa calda;
- vara, pentru o buna aerisire a compostului, acesta se poate aseza pe capre de lemn (cand cantitatea o permite);
- daca compostul prezinta miros de amoniac, se vantura cu furca inainte de a fi introdus in spatiul de cultura;
- daca are o reactie acida, I se mai adauga ipsos;
- daca este prea umed si reactia lui nu mai permite adaugarea de ipsos, se vantura cu furca;
- la asezarea pentru compostarea aeroba, daca este uscat, I se mai adauga apa sau mist de gunoi, insa cu foarte multa grija.
1.3.g Pregatirea compostului pentru ciuperca Agaricus edulis
Tehnologia pregatirii compostului pentru ciuperca alba termofila prezinta unele particularitati, dupa cum urmeaza:
Pentru insamintarea unei suprafete de 10 mp este necesara o cantitate de compost de 700-800 kg ( 70-80 kg/mp).
In vederea obtinerii unei tone de compost se utilizeaza:
- gunoi de cal pe suport de paie –400 kg.
- adaos de paie de griu (12 –15 %)-60 kg.
Fazele tehnologice de pregatire
Preinrea, se face timp de 12 –14 zile.
Compostarea aeroba dureaza 16 –18 zile, timp in care se executa 5 intoarceri, pentru a rezulta un compost bine fermentat, de culoare bruna –negricioasa.
Aprecierea calitatii :
- fara miros de moniac
- ph-ul 7,5-8,0
- umiditatea 62-65%
- paiele sa se rupa usor.
1.4.Insamintarea ciupercilor Agaricus spp
In vederea insamintarii, compostul finalizat se repartizeaza in recipientii de cultura si se introduce in local. Deci, insamintarea se executa direct in lada, sac pe patul asezat pe stelaj sau pardoseala (dupa caz).
Dupa introducerea compostului in local, se lasa 24 sua 48 ore pentru a se raci (in anotimpul calduros ). Ttemperatura in interiorul compostului, la insamintare, nu trebuie sa depaseasca 27-28^C. Pentru a asigura racirea, compostul poate fi amestecat cu mana sau cu furcile.
1.4.a.Norma de miceliu (cantitatea de miceliu folosita ) la ciupercile de balegar este de 700-1000 g (0,7 –1,0 kg la 100 kg compost ), repartizat uniform pe un mp. Inainte de efectuarea insamantarii, se opreste o cantitate de 100 g miceliu, din fiecare kilogram, care se imprastie la suprafata straturilor gata insamantate (asa-numitul miceliu de control).
Insamantarea propriu-zisa consta in introducerea miceliului in compost (care, dupa insamantare, se va numi substrat nutritiv). Miceliul se marunteste cu grija, cu mana curata si se imprastie ( jumatate din cantitate ) deasupra stratului. Se cuprinde o cantitate de compost cu mana si se intoarce, introducand miceliul in interior. Se imprastie apoi alt strat de miceliu si se repeta operatia, dar mai adanc, pana la fundul recipientului. Se niveleaza apoi stratul, se taseaza usor cu o drisca de lemn si se imprastie miceliul de control.
Dupa incheierea insamantarii se acopera straturile cu hirtie tip ziar (absorbanta), nu lucioasa, nici prea groasa si nici prea subtire. Nu se foloseste hartie murdara, rupta sau din doua bucati. Aceasta hartie se mentine in permanenta umeda, prin stropiri fine, zilnice sau mai des, intotdeauna pe suprafata, efectuandu-se in acelasi timp si tratamentele preventive cu Formalina, Mirage, Karate. Hartia se mentine pe straturi timp de 7-8 zile, dupa care se indeparteaza si se aplica amestecul de acoperire. Dupa insamantare si acoperire cu hartie, in ciupercarie se mentine o curatenie stricta si se amplaseaza termometre in aer si in substrat, pentru urmarirea temperaturii.
1.5. Acoperirea straturilor insamantate
Operatiunea de acoperire a straturilor se executa la 7-8 zile de la insamantare. Daca se intarzie executia lucrarii peste 10 zile, productia scade proportional cu numarul de zile intarziate. Lucrarea se poate executa si imediat dupa insamantat, eliminandu-se utilizarea hartiei.
Lucrarea de acoperire a straturilor insamantate se face cu un amestec de materiale avand ca baza turba iar, in lipsa acesteia, pamantul de telina.
1.5.a. Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
Turba (poate fi neagra sau rosie ) trebuie sa fie fibroase, sa nu prezinte exces de umiditate (sa se prezinte ca un pamant jilav ). Daca este prea umeda se usuca, se marunteste si se cerne (particulele care o compun sa nu depaseasca dimensiunea de 5 mm ).
Nisipul. Se recomanda nisipul calcaros, deoarece prezinta o capacitate mai mare de retinere a apei. Nu se foloseste singur, ci numai in amestec cu alte materiale. Daca contine pietre mari, se cerne.
Pamantul de telina. Se prefera pamantul din lucerniere, in care scop se decoperteaza stratul de deasupra solului pe o adincime de 20 –30 cm, marunteste si se cerne.
Piatra calcaroasa (tuful calcaros ). Se va evita, pe cat posibil, folosirea pietrei calcaroase, preferand piatra de culoare alba, care prezinta avantajul ca nu murdareste ciupercile cu oxizii continuti. Se foloseste numai in amestec.
Perlitul e o roca sticloasa formata in medii acvatice. La noi se gaseste in nordul tarii, in Maramures. Bine maruntit, poate fi inclus in alcatuirea unui amestec de acoperire curat.
Perlit expandat sau perliflor. Este obtinut din tuf vulcanic prin tratare termica. Prezinta granule cu diametrul de circa 3 mm, favorabile realizarii unui suport granulat pentru producerea miceliului, cat si pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate, datorita capacitatii ridicate de retinere a apei. Se poate folosi in amestec cu turba sau chiar singur.
1.5.b Retete de amestec de acoperire
Retete pe baza de turba
Reteta nr. 1
- turba – 3 parti
- nisip –1 parte
- creta furajera –5%
Reteta nr. 2
- turba – 3 parti
- piatra calcaroasa – 1 parte
- creta furajera – 5%
Retete pe baza de pamant de telina
Reteta nr. 3
- pamant de telina – 3 parti
- nisip – 1 parte
- praf de carbune –2 parti
Reteta nr. 4
- pamant de telina – 3 parti
- nisip – 1 parte
- creta furajera –10 %
De retinut ca, dupa cum se poate vedea si din retetele prezentate aici, nisipul nu trebuie sa depaseasca 25% din volumul amestecului.
1.5.c. Pregatirea amestecului si tehnica de acoperire
Dupa ce a fost aleasa convenabila, se trece la amestecarea celor 2 –3 componente (omogenizare ). Daca sunt uscate, se umezesc pana se obtine un amestec jilav la pipait. I se adauga creta furajera si se amesteca din nou .
Amestecul obtinut trebuie dezinfectat. Acolo unde exista posibilitati se face o dezinfectare termica (cu abur la temperatura de 60^C, timp de 5-6 ore ). In cele mai frecvente cazuri, in cultura clasica a ciupercilor se practica dezinfectia chimica a amestecului, cu Formalina ( cu concentratia de 40 % s.a ). Pentru un 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalina. Daca amestecul nu a fost umezit initial, Formalina se dilueaza cu apa in proportie de 1/1 sau 1/2 .Se stropeste gramada de amestec, se lopateaza, apoi iar se stropeste pana se foloseste toata cantitatea de solutie chimica. Dupa amestecul chimic, amestecul se acopera cu o folie din polietilena si se lasa acoperit timp de 8 –10 zile. Inainte de fi folosit, amestecul se lopateza de cateva ori pana cand dispare mirosul de Formalina.
Tehnica acoperirii. Se strang hartiile si se verifica mai intai daca incubarea miceliului a decurs fara aparitia de infectii cu diferite mucegaiuri (verzi,negre,cenusii,rosii).
Daca se constata astfel de infectii, se indeparteaza zonele de substrat contaminate, pe o adancime de 1-2 cm, iar locul respectiv se dezinfecteaza chimic cu o solutie de Formalina 2% ( cu ajutorul unui tampon de vata sau un tifon ),sau se prafuieste cu un fungicid 1-2 g/mp (Dithane M45 sau Benlate s.a ). Pentru dezinfectie se poate utiliza si Mirage 45 EC in concentratie de 0,6%. Se aseaza amestecul in grosime de 4-5 cm,se niveleaza cu mana sau cu o drisca de lemn.Nu se taseaza. Verificarea grosimii amestecului de acoperire se face cu degetul aratator, care se introduce in amestec –trebuie ca prima falanga a degetului sa intre complet in amestec. Dupa incheierea lucrarii, in tot spatiul de cultura se face un tratament preventiv cu Formalina, in concentratie de 1%, aplicat pe peretii lazilor, pe stelaje,pe pardoseala, deci peste tot. Pe o suprafata de 1 mp de cultura se utilizeaza 300 –500 ml solutie, iar in restul spatiului, pana cand se umezeste totul.
Unde exista posibilitati, amestecului de acoperire I se pot face si urmatoarele analize chimice, inainte de a fi folosit, pentru a i se aplica corecturile necesare astfel:
- pH –ul 7,2-7,6 (daca este acid se va corecta cu creta );
- continutul in calciu activ 5-10% pentru retinerea apei ;
- continutul in azot organic 0,18%;
- fara continut in mangan sau fier;
- umiditatea 67-70%.
Rolul amestecului de acoperire este acela de a regla umiditatea din substratul nutritiv precum si concentratia in bioxid de carbon, degajat prin cresterea miceliului. Pe el se fac si toate tratamentele preventive si curative din perioada cresterii ciupercilor.
1.6.Lucrari de ingrijire a culturii de ciuperci si conditiile de microclimat recomandate
1.6.a.Dupa insamantare
Temperatura in ciupercarie trebuie sa fie mentinuta intre 20 –24^C, pentru a se realiza incubarea (impanzirea moceliului in substrat). Diferentele de temperatura intre zi si noapte sa nu fie, in spatiul de cultura, mai mari de 3 –4^C.
De mare importanta este mentinerea intre limite normale a concentratiei in bioxid de carbon(CO2 ) a aerului din spatiul de cultura. Aceste limite sunt cuprinse intre 0,03 –0,1%. Daca aceasta concentratie este mai mare de 0,5%, dezvoltarea si fructificarea ciupercilor este stanjenita si chiar oprita, iar cultura compromisa. De aceea, sistemul de ventilatie trebuie sa aiba un debit de 0,5-a mc aer/ora/mp de cultura care se poata asigura un schimb optim al aerului din ciupercarie.Umiditatea relativa a aerului din spatiul de cultura trebuie mentinuta la 85%. Hartia cu care sunt acoperite straturile se mentine in permanenta umeda, prin pulverizarea fina a apei, fara ca aceasta sa balteasca. Daca hartia s-a rupt, din diferite cauze, se inlocuieste in totalitate pe sacul sau lada respectiva. Se mentine, de asemenea, umeda si pardoseala din ciupercarie. Pentru udat se va folosi o pompa tip Vermorel, pentru dispersarea foarte fina a apei. Nu se folosesc stropitorile sau alte vase deoarece stropii mari si grei rup hartiile si distrug miceliul.
De asemenea, toate tratamentele chimice se vor executa cu Vermorelul sau pompa Kalimax. Daca nu intervin atacuri de boli si daunatori in aceasta faza, de la insamantat si pana la acoperit se fac numai tratamente preventive cu Formalina 0,5-1% (2 tratamente la interval de 5 –6 zile ) si 2 tratamente cu Mirage si Dithane 0,2%. Cantitatea de apa pentru stropit, precum si de solutie pentru tratamente, nu trebuie sa depaseasca 100 ml/mp de cultura, aplicata o singura data.
1.6.b.Dupa acoperire
Temperatura in spatiul de cultura se scade la 18 –20^C,umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 85%, prin mentinerea amestecului de acoperire si a pardoselii permanent umede. Ventilatia se mareste la 1-2 mc aer/ora/mp. Cantitatea de apa la o stropire sau tratament se mentine in limitele de 50-100 cm/mp de cultura, ca o conditie obligatorie pentru impanzirea amestecului de acoperire cu miceliul ciupercii cultivate. Dupa aproximativ 5 zilede la acoperire miceliul ciupercii incepe sa patrunda in amestecul de acoperire, iar dupa 10 –12 zile incep sa se formeze fructificatiile. Recoltarea primelor ciuperci are loc dupa 18 –20 zile de la acoperirea straturilor si dupa 30 –34 zile de la insamantare.In faza in care incepe formarea primelor fructificatii,adica la 10-12 zile de la acoperire, temperatura in localul de cultura se scade la 16 –18 ^C. Daca aceasta conditie nu este indeplinita, ciupercile aparute se inmoaie, pier, apar din ce in ce mai putine,pana cand cultura se compromite in totalitate (apar numai 2, maximum 3 valuri de cultura ).Aici intervine principala deosebire intre cele doua specii de ciuperci care se cultiva pe compost asemanator. Ciuperca Agaricus bisporus prefera temperatira scazuta, chiar pana la 10^C,iar ciuperca termofila Agaricus edulis se dezvolta la un optim al temperaturii de 24 –26^C . De la acoperire si pana la aparitia primelor fructificatii se fac, de asemenea, tratamente preventive cu Formalina 0,5%, Nogos 0,2%, intercalat, la interval de 4 –5 zile . La interval de 3 zile,inlocuind stropitul obisnuit pentru mentinerea umiditatii, se recomanda a se face stropiri cu suspensie de drojdie de bere, in concentratie de 0,5% -1%. Aceasta are loc de a stimula impanzirea miceliului in amestecul de acoperire si este bine sa se faca saptamanal, pe toata perioada recoltarilor.
1.6.c.In perioada recoltarilor
Temperatura aerului se mentine, pe cat posibil,la pragul de 15-17^C (minimum 10-12^C si maximum 19^C). Umiditatea relativa va fi mentinuta intre limitele de 80-95%, corelata cu temperatura din local.
Ventilatia va fi de 1 –2 mc aer/ora/mp de cultura la 8 –10 –12 m3 aer/mp, dar viteza aerului nu trebuie sa fie mai mare de 0,3m/sec.Acest lucru se verifica, practic,prin mentinera unei lumanari aprinse la suprafata stratului cu ciuperci –cand viteza de patrundere a aerului este sub 3 m/sec.flacara nu palpaie.In caz contrar,straturile se usuca prea repede, se administreaza o cantitate prea mare de apa care se acumuleaza in interiorul straturilor, impiedicand astfel formarea butonilor de fructificare (se distruge zona fructifera a miceliului).
Opusul acestei situatii, cand ventilatia este insuficienta: piciorul ciupercilor aparute se alungeste, iar palaria ramane mica in diametru si se deschide prematur,scazand astfel in mod substantial, valoarea comerciala a ciupercilor recoltate.Tot in cazul unei ventilatii insuficiente, pe suprafata straturilor de cultura isi fac aparitia si diverse mucegaiuri (ciuperci parazite ), favorizate insa si de umiditatea excesiva. Din momentul aparitiei ciupercilor, nu se mai fac tratamente cu substante pesticide. Daca acest lucru se impune in mod absolut obligatoriu, atunci se recolteaza toate ciupercile (lasand substratul negru ) si se aplica tratamentul recomandat. Datorita faptului ca in sistem gospodoresc se utilizeaza compost clasic, cu pasteurizare naturala, vor apare in cultura si musculitele negre ( Phorideae ), care se vor combate cu Decis 0,1 %, Karate 0,2 % sau mai nou –Dimilin 0,15 –0,2%. Preventiv, intre valurile de cultura, se fac tratamente cu Formalina 0,5 %, care prezinta o actiune bactericida, fungicida si chiar nematocida .Se continua stropirile cu suspensie de drojdie de bere.
Alte lucrari ce se executa in perioada recoltarilor sunt:in crestere din aceste cotoare nu se mai dezvolta ciuperci). Operatia se executa cu varful unui cutit. Locurile goale dupa aceasta operatie se acopera cu amestec de acoperire. Se va folosi
Plivitul butonilor si ciupercilor bolnave (inmuiate, patate, negre). Aceasta lucrare se executa acolo unde si daca este cazul, dupa fiecare recoltat. Odata cu aceasta se scot si cotoarele sanatoase ramase de la recoltarea ciupercilor (se scot numai cotoarele care nu mai au butoni acelasi amestec pregatit pentru acoperire. In cazul in care amestecul s-a terminat, se va face altul, dupa aceeasi reteta,dezinfectat in mod identic, in cantitate suficienta pentru a ajunge pe toata perioada recoltarii de aproximativ 45 –50 zile. Lucrarea este absolut necesara, se executa dupa fiecare recoltare,urmata de stropit sau tratamente chimice.
1.6.d. Particularitatile microclimatului pentru ciuperca Agaricus edulis
In tara noastra este recomandata pentru sezonul cald tulpina ameliorata 303 de Agaricus edulis, de culoare alba.
Cultura clasica in sistem gospodaresc
Pentru insamantat se foloseste o norma mai redusa de miceliu de 0,6 –0,7% (600-700 g la 100 kg compost ).
Incubarea. Temperatura optima in localul de cultura se va situa intre 25-28^C; necesarul de aer va fi de 05,-1 mc/ora/mp iar umiditatea relativa a aerului de 95-100% . Stropitul hartiilor se face la 1-2 zile.
In primele 15 zile de la insamantare nu este obligatorie ventilatia dirijata.
Dupa acoperire. Grosimea amestecului de acoperire va fi de 3,5-4 cm. Temperatura optima va fi dirijata intre 23-25^C (maxima in aer 38^C iar in substrat 40^C ). Ventilatia va fi de 2-2 mc aer/ora/mp in primele 10 zile, cu o functionare de 15 minute pe ora, marindu-se treptat la 30 de minute si un necesar de 5-6 mc/ora/mp. Concentratia in bioxid de carbon in localul de cultura poate fi de 0,2 –0,3 %, deci mai ridicata de cateva ori decat la Agaricus bisporus.
Umiditatea relativa a aerului se mentine la 95-100%.
Recoltarea se intinde pe o perioada mai lunga, pana la 80-100 zile, incluzand 6-7 valuri de ciuperci, cu un randament mai ridicat situandu-se intre 25-30%.
Ciuperca Agaricus eduluis este mai rezistenta la atacul unor boli produse de virusuri, bacterii si ciuperci parazite, decat ciuperca Agaricus bisporus, iar tratamentele preventive sunt identice cu cele aplicate acesteia.
1.7. Tehnica recoltarii
Ciupercile apar in 5-6 valuri, fiecare val necesitand 3-5 recoltari la intervale de 2-3 zile.
Tehnica recoltarii consta in desprinderea prin rasucire, cu mana dreapta, a ciuprecilor, iar cu mana stanga se tine buchetul pentru a nu se smulge cu totul. Daca intr-un buchet sunt mai multe ciuperci, recoltarea lor se face esalonat, in momentul ajungerii la maturitate. Dupa ce s-au recoltat toate ciupercile din buchet, se scoate cotirul cu ajutorul cutitului. Inainte de recoltare nu se fac stropiri cu apa, deaorece ciupercile se smulg cu mult substrat, provocandu-se pierderi si depreciindu-se calitatea celor recoltate, prin patare,murdarire.
Momentul optim al recoltarii corespunde aparitiei velumului. Pentru conservare, ciupercile se recolteaza in faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm. Daca momentul optim al recoltarii a fost depasit, velumul se rupe, palaria se deschide si incepe sa se rasuceasca si sa se inegreasca;ciupercile pierd din greutate si , mai ales, din valoarea lor comerciala.
Pentru ca ciupercile sa nu se murdareasca la recoltare, recomandam ca taiera piciorului sa se faca de la baza impreuna cu postamentul micelian.
Randamentul in cultura ciupercilor in sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat insamantat. Tinand seama de toti factorii enumerati mai inainte si respectand cu strictete toate conditiile de microclimat, utilizand un compost clasic pe gunoi de cal, cu pasteurizare naturala (in conditii de cercetare si nu numai ) s-au obtinut si 20-25 kg ciuperci/100 kg substrat sau de pe mp.
Dupa ultimul recoltat nu se mai uda si se desfiinteaza cutura.
Substratul uzat se scoate din local si poate fi folosit fie ca ingrasamant natural pentru alte specii de plante de cultura, de preferinta pentru legume, fie se depoziteaza in vederea obtinerii de mranita.
Spatiul de cultura se curata, se dezinfecteaza in mod asemanator cu cel aratat la infiintarii culturii. Lazile si sacii se spala si se dezinfecteaza in vederea refolosirii.
nu da cu piciorul acestei sanse...daca iti place ideea puneo in aplicare...si daca iti place extrem de mult da blogu' mai departe sa se bucure si altii de ea...
Denisa---cea mai scumpa fata din lume si o cantaretza adevarata
Denisa, cu numele Emilia Denisa Răducu (n. 13 decembrie 1989, Drăgăşani, judeţul Vâlcea) este o cunoscută cântăreaţă de manele şi muzică populară din România. În copilărie a cântat muzica populară, iar la vârsta de 14 ani a fost remarcată de Florin Peşte, melodia ei de debut fiind “Dacă pozele ar vorbi”.Denisa Răducu a absolvit şcoala generală în Ştefăneşti, judeţul Vâlcea. A studiat în continuare la Grupul Şcolar „Brătianu Drăgăşani” (Vâlcea) şi la Colegiul Tehnic „Petru Rareş” din Bucureşti.
Discografie Denisa
Albume Denisa
Denisa (2007)
1. A fost o dată
2. Degeaba plâng
3. Iubirea numai iubirea
4. Nu mai sunt cine am fost
5. O fi bine n-o fi bine
6. Pentru tine
7. Uită-te în ochii mei
8. Cât rău mi-ai făcut (Don Genove)
9. Eu acasă tu plecat (Don Genove)
10. Nu trece un minut (Don Genove)
Best Of 2007
1. Te rog să te întorci (Nicolae Guţă)
2. Ce bine le dai (Marius de la Focşani)
3. Cu parinţii să vorbim (Florin Salam)
4. Câtă fericire (Florin Salam)
5. Vrei să minţi da nu-i uşor (Florin Salam)
6. Cine ştie să iubească (Liviu Puştiu)
7. Şi motiv dacă aş avea (Florin Salam)
8. Eu acasă tu plecat (Don Genove)
9. Pune-mi inima la încercare (Cristi Dules)
10. Urma ultimului pas
11. Trăiesc cu tine un basm
12. Să nu mă cerţi
13. Pentru tine
14. O fi bine n-o fi bine
15. Nu mai sunt cine am fost
16. Dacă tu n-ai fi
17. Ce vrei de la mine
18. Ce mult te iubeam
19. Când te strigă cineva
20. Cât rău mi-ai făcut (Don Genove)
Denisa mania (2007)
1. Cât te-am iubit
2. După nori apare soarele
3. Nu pleca nu mă lăsa
4. Nu pot să te iubesc
5. Pentru tine pentru ce
6. Am pe telefonul meu (Florin Peşte)
7. Azi pierd tot (Florin Peşte)
8. Când ai plecat (Florin Peşte)
9. Cum poţi (Florin Peşte)
10. Dacă pozele (Florin Peşte)
11. Leagă-mi inima (Florin Peşte)
12. Lumea doarme eu nu am somn (Florin Peşte)
13. Noapte asta de Crăciun (Florin Peşte)
Unde eşti (2008)
1. Amintiri cu tine
2. Ce poate fi mai rău
3. Dacă pleci
4. După badea umblu întruna
5. Eşti un hot
6. Mi-a fost dor de tine
6. Mi-a fost dor de tine
8. Unde eşti
9. Vorba dulce mult aduce
10. Te iubesc (Mr.Juve)
Sorinel copilu' de aur
Crema cea vestita a manelistilor s-a adunat marti seara, la un club din comuna Stefanesti, la majoratul lui Sorinel Copilul de Aur.
Cei peste 150 de invitati au avut parte de o surpriza neplacuta, la spartul petrecerii: in jurul orei 3.00 a izbucnit un incendiu, iar petrecaretii s-au calcat pe picioare, pentru a iesi din cladire.
Bautura la discretie, bucate pe alese, care mai de care mai sofisticate, fete frumoase, “bataie” in ciocolata si muzica disco, toate acestea au facut deliciul invitatilor la majoratul lui Sorinel Copilul de Aur.
De organizarea fastuoasei petreceri, care a avut loc la clubul Cascada, din comuna Stefanesti, s-a ocupat impresarul manelistului, Dan Bursuc, care si-a invitat toti prietenii! Astfel, discoteca s-a dovedit a fi neincapatoare pentru cei care au venit sa-l felicite personal pe Sorinel, la implinirea varstei de 18 ani. Primul care si-a facut aparitia a fost Adi de la Valcea alaturi de liderul partidului romilor, Nicu Paun, si de Axinte de la Vacanta Mare.
Au urmat Vali Vijelie, Viorica si Ionita de la Clejani, impreuna cu fiica lor, dar si Adrian Copilul Minune. Vedetelor invitate nici prin gand nu le-a trecut ce avea sa li se intample in jurul orei 3.00! Pe neasteptate, ca un facut, in momentul in care si-a facut aparitia Florin Salam, a izbucnit un incendiu de proportii.
“O sa mancam salam afumat acum!”, au strigat invitatii, care, la inceput, au crezut ca au parte de o farsa. De indata ce s-au dezmeticit si si-au dat seama ca nu este o gluma, mesenii au dat buzna spre usa. Si, cum au petrecerea in sange, acestia nu s-au speriat prea tare, iar cheful a continuat in clubul “Z” din Bucuresti.
Au venit 20 de pompieri!
Pentru stingerea incendiului au fost necesari 20 de pompieri, care, in aproximativ 15 minute, au reusit sa potoleasca flacarile. Marian Paraschiv, patronul clubului Cascada, a declarat ca acoperisul a fost distrus aproape in totalitate, iar, la prima vedere, pagubele se ridica la suma de cateva mii de euro.
Bautura la discretie, bucate pe alese, care mai de care mai sofisticate, fete frumoase, “bataie” in ciocolata si muzica disco, toate acestea au facut deliciul invitatilor la majoratul lui Sorinel Copilul de Aur.
De organizarea fastuoasei petreceri, care a avut loc la clubul Cascada, din comuna Stefanesti, s-a ocupat impresarul manelistului, Dan Bursuc, care si-a invitat toti prietenii! Astfel, discoteca s-a dovedit a fi neincapatoare pentru cei care au venit sa-l felicite personal pe Sorinel, la implinirea varstei de 18 ani. Primul care si-a facut aparitia a fost Adi de la Valcea alaturi de liderul partidului romilor, Nicu Paun, si de Axinte de la Vacanta Mare.
Au urmat Vali Vijelie, Viorica si Ionita de la Clejani, impreuna cu fiica lor, dar si Adrian Copilul Minune. Vedetelor invitate nici prin gand nu le-a trecut ce avea sa li se intample in jurul orei 3.00! Pe neasteptate, ca un facut, in momentul in care si-a facut aparitia Florin Salam, a izbucnit un incendiu de proportii.
“O sa mancam salam afumat acum!”, au strigat invitatii, care, la inceput, au crezut ca au parte de o farsa. De indata ce s-au dezmeticit si si-au dat seama ca nu este o gluma, mesenii au dat buzna spre usa. Si, cum au petrecerea in sange, acestia nu s-au speriat prea tare, iar cheful a continuat in clubul “Z” din Bucuresti.
Au venit 20 de pompieri!
Pentru stingerea incendiului au fost necesari 20 de pompieri, care, in aproximativ 15 minute, au reusit sa potoleasca flacarile. Marian Paraschiv, patronul clubului Cascada, a declarat ca acoperisul a fost distrus aproape in totalitate, iar, la prima vedere, pagubele se ridica la suma de cateva mii de euro.
Florin Salam---cu regrete maestre
Florin Salam (pe numele real Florin Stoian, n. 1979, Bucureşti) este un interpret rom de manele, la ora actual printre cei mai cunoscuţi ai genului. S-a lansat cu ajutorul şefului de orchestră Dan Bursuc în anul 2002, cu piesa „Ce gagică şmecherită”. Este vicepreşedinte în „Asociaţia Artiştilor, Muzicanţilor şi Lăutarilor Romi din Romania”.
Biografie Florin SalamCântă de mic copil, prima tangenţă cu muzica având-o la patru ani. Tatăl şi unchiul său au fost de asemenea lăutari celebri.La data de 12 septembrie 2007, la Oficiul Stării Civile al Sectorului 4, s-a căsătorit cu Ştefania Victoria, naşii cuplului fiind Adrian Minune şi Cati. Cununia religioasă şi celebrarea evenimentului au avut loc în staţiunea Antalia din Turcia.Are şi o fiică, Beatrice.
Melodii Florin SalamDiscografie
* Orice om greşeşte* Iarna manelelor* Eşti cea mai dulce comoară* Ţi-am dat iubire* Tam-tam* Amintirea ta* Măicuţa e bolnăvioară* Trup şi suflet* Fac diferenţa* Impactul vedetelor* Florin, Adriana si Adi* Iar am pus-o* Doar cu tine, în colaborare cu Costi Ioniţă* Florin Salam şi invitaţii săi* Florin Salam şi invitaţii săi vol 2* Sapte trandafiri* Florin Salam & Printesa De Aur* Florin Salam şi invitaţii săi vol 3* Salam raggaeton* Pune pune pune*
* Orice om greşeşte* Iarna manelelor* Eşti cea mai dulce comoară* Ţi-am dat iubire* Tam-tam* Amintirea ta* Măicuţa e bolnăvioară* Trup şi suflet* Fac diferenţa* Impactul vedetelor* Florin, Adriana si Adi* Iar am pus-o* Doar cu tine, în colaborare cu Costi Ioniţă* Florin Salam şi invitaţii săi* Florin Salam şi invitaţii săi vol 2* Sapte trandafiri* Florin Salam & Printesa De Aur* Florin Salam şi invitaţii săi vol 3* Salam raggaeton* Pune pune pune*
Ionut Cercel---cel mai talentat dintre cei talentati
Ionut Cercel s-a nascut pe 29 August 1996 in Bucuresti, fiul cunoscutului interpret Petrica si Ana Cercel, Ionut este mezinul familiei, mai avand inca doi frati: Amarildo si Florin.Ionut a crescut intre instrumente si cei mai cunoscuti interpreti de gen din Romania, de aceea se bucura de admiratia lui Florin Salam, Adrian Minune, Stefan de la Barbulesti, Dorel de la Popesti, Viorel de la Constanta si multi altii. Spre bucuria familiei Cercel, Ionut detine calitati vocale deosebite, cat si o ureche muzicala care este demna de invidiat. In acest album “La varsta mea”, Ionut interpreteaza 8 piese cantate din suflet si cu multa pasiune avandu-l in dreapta pe tatal sau Petrica, un om deosebit care a facut foarte multe pentru muzica de gen.In acelasi timp, aceasta ne demonstreaza ca la varsta de 12 ani, poti canta cot la cot cu nume mari, fara frica si chiar starnind invidia, declansand ropote de aplauze. De asemenea, Ionut frecventeaza si cursurile de pian. Autentic Music sprijina acest proiect cu toate resursele sale deoarece rar se nasc astfel de talente.
Alte caracteristici:
Alte caracteristici:
Alias: Yonut
Zodia: Fecioara
Locul nasterii: Bucuresti
Mama: Ana Cercel
Tatal: Petrica Cercel
Frati: Florin Cercel
Inaltime: 1,43m (2008)
Culoarea ochilor: caprui inchis
Culoarea parului: brunet
Hobby-uri: Sa cante la pian, sa joace fifa, sa joace fotbal
Educatie: Liceul muzical Dinu Lipatti
Cea mai reprezentativa melodie a lui Ionut Cercel este Made in Romania al carui videoclip il puteti urmari aici http://www.youtube.com/watch?v=5q6X2fhwOrk&eurl=http%3A%2F%2Fwww%2Eradiomanele%2Ecc%2Fdespre%2Dionut%2Dcercel%2D49%2Ehtml&feature=player_embedded
Cea mai reprezentativa melodie a lui Ionut Cercel este Made in Romania al carui videoclip il puteti urmari aici http://www.youtube.com/watch?v=5q6X2fhwOrk&eurl=http%3A%2F%2Fwww%2Eradiomanele%2Ecc%2Fdespre%2Dionut%2Dcercel%2D49%2Ehtml&feature=player_embedded
Susanu
Nume real: Suseanu Nicolae
Alias: Şuşanu
Data nasterii: 20 Mai 1982 (26 ani)Zodia: Taur
Locul nasterii: Dragasani, Jud Valcea
Surori: Elena
Sotie: Ramona (prietena)
Animale: 3 catei
Culoarea ochilor: Albastri
Culoarea parului: Blond
Ady de Vito
Adrian Simionescu (n. 24 septembrie 1974, comuna Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov) este unul dintre cei mai cunoscuţi cântăreţi romi de manele şi de muzică lăutărească din România. A cântat de copil muzică lăutărească şi manele, luându-şi numele de scenă Adrian Copilul Minune, Adrian Minune sau Adi de Vito.
Adrian a participat în două filme, unde s-a interpretat pe sine: Gadjo dilo (1997) şi Furia (2002).
Îndeosebi în anii 1990, Adrian a reprezentat una dintre emblemele muzicii de manele, numele său fiind adesea identificat cu însuşi genul muzical. La adresa lui s-au făcut numeroase referiri în presă (ziare, radio, televiziune), în cultura orală (bancuri) şi chiar în film. De pildă, regizorul Cătălin Mitulescu a realizat un scurt-metraj documentar în anii de studenţie, numit „Adrian Copilul Minune” (1999), în care interpretul este filmat în timp ce povesteşte despre sine.
Piese de succes
1992 - 1997
Că mă rog la Precista
Eu mă rog, Doamne, la tine
Frunzuliţă trandafir
1998
Ţiganii din ţigănie
Bambina
Băiatul şi fata mea
M-am născut cu mir în frunte
Am prieteni şi duşmani
1999
Am o fată top-model
Purisanca
Eşti valabil cînd ai bani
Fii atentă, fată
Am femei cum n-are nimeni
2000
Cântă cu mine
Prinţ fermecat
Amândouă femeile
Văd pe prietenii mei
Toată viaţa eu voi plânge
2001
Tu eşti femeia visurilor mele
Într-un colţ de mahala
Din ziua în care sunt cu tine
Aşa sunt zilele mele
Nu ştiu, Doamne, ce-i cu mine
2002
Sunt singur şi plâng
Ce văd ochii mei
Băieţii mei
Sunt şeful sectorului
M-ai secat la inimă
Că mă rog la Precista
Eu mă rog, Doamne, la tine
Frunzuliţă trandafir
1998
Ţiganii din ţigănie
Bambina
Băiatul şi fata mea
M-am născut cu mir în frunte
Am prieteni şi duşmani
1999
Am o fată top-model
Purisanca
Eşti valabil cînd ai bani
Fii atentă, fată
Am femei cum n-are nimeni
2000
Cântă cu mine
Prinţ fermecat
Amândouă femeile
Văd pe prietenii mei
Toată viaţa eu voi plânge
2001
Tu eşti femeia visurilor mele
Într-un colţ de mahala
Din ziua în care sunt cu tine
Aşa sunt zilele mele
Nu ştiu, Doamne, ce-i cu mine
2002
Sunt singur şi plâng
Ce văd ochii mei
Băieţii mei
Sunt şeful sectorului
M-ai secat la inimă
2003
Jumătatea vieţii mele
Jumătate tu, jumătate eu
Hai, întoarce-te la mine
Două inimi
Sărută-mă pe obraz
2004
Ce miracol, ce minune
Chef de chef
Hatune
Stau şi plâng în faţa ta
Aş vrea s-ajung la inima ta
2005
Am şi bani, am şi putere
Două vorbe
Strig la cer
Numele tău de azi îl voi uita
Alo, alo
2006
Să nu plângi, băiatul meu
Îmi plânge sufletul
Cere-mi orice
2007
Să cânte manelele
De mic copil
Crede lumea că-s golan
Jumătatea vieţii mele
Jumătate tu, jumătate eu
Hai, întoarce-te la mine
Două inimi
Sărută-mă pe obraz
2004
Ce miracol, ce minune
Chef de chef
Hatune
Stau şi plâng în faţa ta
Aş vrea s-ajung la inima ta
2005
Am şi bani, am şi putere
Două vorbe
Strig la cer
Numele tău de azi îl voi uita
Alo, alo
2006
Să nu plângi, băiatul meu
Îmi plânge sufletul
Cere-mi orice
2007
Să cânte manelele
De mic copil
Crede lumea că-s golan
cea mai tare cantareatza...sa stie ....preferata mea....http://www.tarafmedia.ro/videoclip-Traiesc_cu_tine_un_basm-247.html
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
